Universităţile româneşti nu se află în niciunul din clasamentele europene sau globale ale celor mai bune instituţii de învăţământ superior, dar nici în topul primelor cinci destinaţii de studii pentru studenţii nici unei ţări europene, potrivit studiului Barometrul calităţii lansat, la începutul acestui an, de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).
Potrivit raportului, excepţie face Republica Moldova, situaţie explicabilă având în vedere politica statului român de a oferi locuri speciale de studiu cetăţenilor moldoveni. Cifrele cu privire la studenţii străini care aleg sistemul de învăţământ superior românesc sunt încă scăzute în comparaţie cu statele europene - într-o ierarhie de acest tip România ocupând o poziţie codaşă.
„Această situaţie ne face să ne punem întrebări ce privesc atât la gradul de competitivitate şi de deschidere către spaţiul european al educaţiei pe care îl au universităţile româneşti, cât şi la capacitatea universităţilor româneşti de a crea şi asigura condiţiile necesare găzduirii studenţilor străini, toate acestea în condiţii de subfinanţare din fonduri publice a învăţământului superior", precizează autorii raportului.
România şi Bulgaria au cele mai mici rate de participare în programe de formare continuă şi de dezvoltare profesională a angajaţilor din totalul statelor europene (1,3% faţă de 29,2%), Danemarca având cea mai mare valoare înregistrată în Europa. Această situaţie nu este deloc încurajatoare, în condiţiile în care, pentru România, gradul de angajabilitate profesională a populaţiei între 15 şi 64 de ani era, în 2008, de 59%, faţă de media UE 27 de 65,9%, mai arată autorii studiului. Totodată, raportul menţionează că există un decalaj între sistemul extern naţional de asigurare a calităţii, evaluat pozitiv la nivel european, şi capacitatea universităţilor de a imple
