Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko a cerut marţi, 22 iunie, întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Europa pe teritoriul ţării sale. El acuză Moscova că "umileşte poporul bielorus". UE şi Rusia au activat între timp mecanismul de alertă rapidă, în eventualitatea în care gazul rusesc tranzitat prin Belarus n-ar mai ajunge la destinaţie, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko a cerut marţi, 22 iunie, întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Europa pe teritoriul ţării sale. El acuză Moscova că "umileşte poporul bielorus".

Uniunea Europeană şi Rusia au activat mecanismul de alertă rapidă, în eventualitatea în care gazul rusesc tranzitat prin Belarus n-ar mai ajunge la destinaţie, în urma disputei Rusia-Belarus, privind o datorie a Minskului, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).

Belarus spune că-şi va plăti această datorie către Rusia în termen de două săptămâni, dar între timp, europenii şi ruşii au activat mecanismul de alertă rapidă înfiinţat de Uniunea Europeană şi Rusia anul trecut, după marea criză a gazului din 2008.

În mare, acest mecanism serveşte la informarea imediată şi precisă a părţilor implicate în caz de disfuncţionare a aprovizionării cu gaz, iar unele măsuri de urgenţă sunt luate dacă este cazul.

Pentru moment, anunţul Rusiei că a diminuat cu 15% tranzitul spre şi prin Belarus nu afectează Uniunea Europeană, unde primele ţări care ar vedea o diminuare a fluxului ar fi cele baltice. În mod indirect, Polonia şi Germania ar putea fi afectate.

Experţi europeni şi din Belarus s-au reunit, pentru a analiza implicaţiile acestei situaţii, care nu se poate compara cu precedentele crize, dar care trezeşte o nervozitate uşor de înţeles de partea europeană.

Uniunea Europeană se aprovizionează cu gaz rus