Cetăţenii bătrânului continent, leagănul Iluminismului, nu au toate trăsăturile omului epocii moderne, ci continuă să aibă superstiţii, apetenţă pentru misticism şi tentaţia dogmatismului, relevă cel mai nou eurobarometru cu privire la atitudinile faţă de ştiinţă şi tehnologie, realizat de Comisia Europeană în 32 de state europene.
Potrivit cercetării, efectuate pe baza răspunsurilor a peste 31.000 de subiecţi, din statele membre UE plus Croaţia, Turcia, Islanda, Norvegia şi Elveţia, în anul de graţie 2010, 40% dintre cetăţenii continentului care a dat lumii operele lui Diderot, Voltaire, Hume, Newton sau Kant, cred în "numere norocoase". Credinţa într-o influenţă mistică sau ezoterică a cifrelor sau, într-un cuvânt, numerologia, cu toate formele ei, nu trezeşte scepticism decât pentru 35% dintre europeni, în timp ce un sfert dintre ei un ştiu dacă "numerele norocoase" sau ultracelebrul "fatidic 13" sunt sau nu fenomene de care trebuie să ţină cont. În mod surpinzător, procentul celor convinşi de numerologie este cu 3% mai mare decât în urmă cu cinci ani.
Şi mai puţin previzibil pentru cei care credeau că opera Iluminismului s-a încheiat: 38% dintre cei chestionaţi cred că societăţile în care trăiesc "depind prea mult de ştiinţă şi prea puţin de credinţă" - mai mulţi decât cei care sunt convinşi de opusul acestei aserţiuni (34%). Mai mult 60% dintre europeni cred că ştiinţa şi tehnologia pot afecta uneori "simţul moral" al oamenilor, în timp ce numai 15% nu sunt îngrijoraţi de acest lucru.
La acelaşi capitol apare o atidudine contradictorie între două elemente centrale ale mişcării care a marcat omenirea şi gândirea modernă în secolul al XVIII-lea: unul din doi cetăţeni ai Europei consideră că aplicaţiile ştiinţei şi tehnologiei ameninţă drepturile fundamentale ale omului - concept derivat din principiile Secolului Luminilor.
Ştiinţa nu este