Pe timp de criză, tot mai mulţi făgărăşeni caută noi idei de afaceri sau soluţii de a-şi susţine busines-ul început. Începând din 1990, Ţara Făgăraşului a suferit destule transformări, cel puţin din punct de vedere al ocupaţiilor. Mulţi oameni au lăsat la o parte agricultura şi s-au hotărât să-şi investească banii în alte domenii. Unul dintre ele este piscicultura. În satele de sub munte s-au dezvoltat cu repeziciune zeci de păstrăvării care au ajuns să fie principalele furnizoare ale marilor magazine din România.

Deprindere de familie

Emil Stroie din comuna Recea a ajuns să fie cel mai mare păstrăvar din Ţara Făgăraşului. Asta după o muncă de zeci de ani în care a îmbinat utilul cu plăcutul. Şi cum totul are un început, creşterea peştilor de munte a deprins-o încă de mic copil, de la tatăl şi bunicul lui. La vârsta maturităţii s-a gândit să-şi amenajeze propria crescătorie de peşte. „Tatăl meu a fost silvicultor, s-a ocupat, în special, de vânătoare şi salmonicultură. Aşa a început, prin anii 1954 – 1955, creşterea puieţilor pentru repopularea apelor de munte. De atunci, la Dejani, pe un teren unde aveam o baltă plină cu păstrăvi, s-a înfiinţat o păstrăvărie pentru producerea şi repopularea puieţilor din apele de munte“, a spus crescătorul de păstrăvi Emil Stroie.

În timp, cu investiţii de zeci de mii de euro, a reuşit să transforme pasiunea în afacere. Astfel, la marginea satului Berivoi, pe aproape 2 hectare de teren, se întinde un heleşteu în care vieţuiesc nu mai puţin de 50.000 de păstrăvi maturi şi puieţi, care ajung în…farfuriile gurmanzilor din toată ţara. „După 1990, am început să dezvoltăm o afacere de familie. Aşa s-a ajuns la acest heleşteu, care, aparent, nu prea pare de păstrăvi. Multora dintre crescătorii de păstrăvi nu le-a venit să creadă, dar este un mediu prielnic creşterii acestor peşti, pentru că izvoarele de jos dau răcoare