Revista „Vatra" de la Târgu-Mureş, în ediţia sa nouă, a apărut în 1971. Printre cei trei fondatori ai acesteia se numără şi scriitorul Dan Culcer, plecat în Franţa 16 ani mai târziu pentru a scăpa de cenzură, filaj şi Securitate. La 18 ani de la Revoluţie, în 2008, Dan Culcer făcea din nou să vuiască Târgu-Mureşul când a făcut public faptul că, potrivit CNSAS, unul dintre cei care l-au turnat poliţiei politice a lui Ceauşescu a fost nimeni altul decât actorul Nicu Mihoc. În vara acestui an, Dan Culcer a venit la Editura „Ardealul" din Târgu-Mureş, unde şi-a editat primul volum exclusiv de poezie, „Utopia", în limbile română şi maghiară.
O bălteală culturală
Rep: În 1971 aţi venit la Târgu-Mureş alături de Romulus Guga şi Mihai Sin pentru a pune bazele revistei „Vatra". A fost o comandă politică sau o încercare de rezistenţă prin cultură?
Dan Culcer: Apariţia acestei reviste la Târgu-Mureş a fost rodul mai degrabă al unui ansamblu de coincidenţe, şi nu atât al unui program politic sau cultural al puterii de atunci. Dacă nu s-ar fi întâmplat să fim aceia pe care i-ai pomenit şi alţi câţiva aici, în oraş, este puţin probabil ca o revistă românească să fi apărut, atunci cel puţin, deşi, după 1964-1965 s-au înfiinţat în alte zone ale ţării reviste care nu existaseră înainte, de pildă, „Familia", la Oradea, condusă de Alexandru Andriţoiu. Deci ar fi fals să se considere că revista „Vatra" a apărut aici pentru că aşa a vrut Partidul Comunist din România. Fireşte că fără acordul acestui partid nu am fi putut face revista, dar nu el a avut iniţiativa. Era o bălteală culturală din care au mai rămas urme şi bălţi şi acuma. Nu vreau să susţin că toate persoanele care erau în afara redacţiei sau care nu colaborau la „Vatra" erau persoane fără valoare, dar majoritatea persoanelor de valoare din acea perioadă de după 1971 se aflau în echipa sau, respectiv
