Scăderea intrărilor de valută din transferuri curente tinde să devină anul acesta principalul factor de presiune asupra deficitului de cont curent, în condiţiile în care declinul acestora este mai mare decât al deficitului comercial - sursa tradiţională a deficitului extern.
Problemele financiare şi sociale din ţări precum Italia, Spania sau Grecia i-au afectat şi pe muncitorii români din străinătate, care trimit acum mai puţini bani acasă. Intrările din transferuri curente din străinătate - în principal, bani trimişi acasă de românii care lucrează în afară - au scăzut în primele patru luni cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au început să-şi accelereze creşterea, astfel că presiunea pe deficitul de cont curent s-a accentuat, acesta urcând cu 40,3%, până la 2,06 mld. euro.
Remiterile din străinătate au însumat numai 1,55 mld. euro în primele patru luni din 2010, comparativ cu 2,46 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Anul acesta va fi probabil mai multă presiune şi din balanţa comercială, dar diferenţa majoră va fi dată de faptul că transferurile curente vor arăta mult mai prost. Sunt două elemente care diminuează transferurile curente: pe de o parte, în contul administra ţiei au intrat mult mai puţini bani din fonduri europene, iar pe de altă parte, sumele trimise de muncitorii din străinătate au fost mult mai mici", spune Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank. Scăderea trans ferurilor a survenit în contextul în care principalele surse ale banilor veniţi din străinătate sunt ţări din sudul Europei, care traversează în această perioadă o criză a datoriilor suverane şi au un nivel ridicat al şomajului.
"Conform celor mai recente date, Italia are o ponderede 43% în totalul remiterilor, Spania de 31% şi Grecia de 7%", notează Eugen Şinca, analist în cadrul departamentului de cercet
