România ar putea deveni o piaţă de desfacere pentru bijutierii itali-eni, mai ales că, în Occident, criza a înjumătăţit veniturile producătorilor, motiv pentru care Bucureştiul a devenit, în perioada 22-23 iunie, punctul de întâlnire pentru importanţi producători de pe mapamond.

Institutul Italian pentru Comerţ Exterior a organizat, în Capitală, o prezentare a 40 dintre principalele companii italiene în domeniul bijuteriilor, alături de producători din Bulgaria, Estonia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia , Rusia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria.

Chiar dacă România atrage producători de bijuterii, cererea pentru astfel de articole a scăzut, în primul semestru din 2009, cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. Cea mai mare scădere, de 50%, a fost înregistrată pe segmentul bijuteriilor cu preţuri medii, iar cele de lux şi accesibile au înregistrat scăderi cu 30%, după perioada de boom economic din anii 2007 şi 2008, potrivit Agerpres.

Piaţa bijuteriilor din România a cunoscut, după anii 90, o mare dezvoltare, fiind comercializate anual 15 tone de bijuterii, însă piaţa este mult mai mare, mai ales că piaţa neagră funcţionează şi în acest domeniu.

Conform datelor furnizate de Federaţia Metalelor şi Pietrelor Preţi-oase, circa 10% din cantitatea comercializată o reprezintă aurul de 18 karate, iar circa 85% din bijuterii provin din import.

Bijuteriile de lux ocupă, în prezent, circa 15% din piaţa bijuteriilor.

Potrivit Eurostat, România a importat, la nivel oficial, metale preţioase, pietre preţioase şi semi-preţioase în valoare de 66,7 milioane euro. Italia reprezintă principalul furnizor de bijuterii, cu 45,3% din piaţă, urmată de Turcia, Germania şi China.

A.P. România ar putea deveni o piaţă de desfacere pentru bijutierii itali-eni, mai ales că, în Occident, criza a înjumătăţit veniturile producătorilor, motiv pent