Cererea tot mai mare de servicii de transport atrage după sine costuri sociale şi de mediu tot mai greu de acceptat. Împreună, firmele de transport şi autorităţile trebuie să rezolve acest paradox al dezvoltării. Dacă admitem că serviciile moderne de transport sunt vitale pentru progresul unei economii, atunci este necesar ca toate părţile implicate să îşi asume responsabilităţile specifice: companiile de transport să ofere servicii de calitate, minimizând impactul social şi de mediu al industriei, iar instituţiile publice să propună căi eficiente şi transparente de dialog cu operatorii, stabilind împreună cu aceştia politici de transport sustenabil, în acord cu nevoile comunităţilor şi cu standardele europene.
La reuniunea de la Göteborg din iunie 2001, Consiliul European stabilea că transportul, alături de încălzirea climaterică, sănătatea publică şi administrarea resurselor naturale trebuie să devină un domeniu prioritar al strategiei UE de dezvoltare sustenabilă. Astfel, este necesar ca politicile comunitare de transport sustenabil să ia în considerare costurile sociale şi de mediu generate de serviciile de transport, oferind soluţii pentru descongestionarea traficului şi pentru limitarea nivelului de zgomot şi poluare.
În noiembrie 2001, Comisia Europeană a lansat Politica europeană de transport pentru 2010: A sosit momentul să luăm decizii, în care se pledează pentru o politică a transportului unitară şi pe termen lung, care să răspundă nevoilor de dezvoltare ale UE.
Transportul este un element central al economiilor moderne, se arată în document. Există însă o continuă contradicţie între societate, care pretinde o capacitate tot mai mare de deplasare, şi opinia publică, ce devine tot mai intolerantă faţă de întârzierile permanentizate şi slaba calitate a unora dintre serviciile de transport. Sunt puse în discuţie dezvoltarea inegală a d
