Repatrierea a 3.400 de imigranţi români din Italia a rămas la stadiul de anunţ. Nici primăria Romei, nici Guvernul român nu oferă detalii.
„Vreau un oraş sigur", spunea primarul Romei, Gianni Alemanno, la depunerea jurământului, în aprilie 2008. Un an mai târziu, edilul a declanşat o campanie de evacuare a taberelor de romi, pe când Italia încă fierbea pe tema scandalului provocat de uciderea Giovannei Reggiani de mâna lui Romulus Mailat. Acuzat de societatea civilă italiană de „deportarea în masă" a romilor, primarul şi-a schimbat între timp tactica şi a propus repatrierea în România a 3.400 de romi care trăiesc în condiţii mizere în Roma. Nu înainte însă de a-i forma profesional, a-i angaja la firme italiene din România şi de a le plăti 200 de euro lunar, timp de şase luni.
În România, Gianni Alemanno şi-a prezentat planul la cel mai înalt nivel, într-o discuţie pe care a avut-o recent cu premierul Emil Boc. Proiectul a rămas însă la stadiul de anunţ. Nici primăria Romei, nici Guvernul român nu au putut oferi detalii despre repatrierea voluntară a celor 3.400 de cetăţeni români, în ciuda insistenţelor şi solicitărilor scrise ale RL.
Şi oficialii Camerei de Comerţ Italiene din România s-au abţinut de la comentarii. „Eventualele discuţii bilaterale pe această temă sunt de natură politică şi nu intră în sfera competenţelor unei camere de comerţ sau a comunităţii oamenilor de afaceri", ne-a transmis Guglielmo Frinzi, preşedintele Camerei. Însă multe dintre firmele italiene stabilite în ţara noastră preferă să aştepte o formă concretă a propunerii lui Alemanno şi evită să răspundă dacă ar angaja imigranţi. „E un proiect interesant. Nu trebuie însă să ne ascundem că suntem într-un moment de criză. Investiţiile sunt mai puţine decât în anii precedenţi", ne-a declarat Luca Canino, directorul firmei de construcţii Astaldi, care se declară dispus să anga
