Şomajul şi vremea proastă au redus oportunităţile unor locuri de muncă sezoniere pentru imigranţii marocani, vestafricani şi români din sudul Spaniei. Cei care, totuşi, găsesc de muncă, sunt plătiţi prost şi locuiesc în condiţii precare.

Publicaţia britanică "The Guardian" a realizat un reportaj în sudul Spaniei, în Andaluzia, unde, în provincia Huelva, era până de curând "raiul" căpşunarilor imigranţi.

Pe străzile din Almonte, lângă Huelva, în sud-estul Spaniei, grupuri de femei aşteaptă autocarul să le ducă înapoi în Bucureşti sau Tanger. Cei mai mulţi culegători de aici sunt femei, din România şi Maroc, care revin în fiecare primăvară. După trei sau patru luni, depinde de durata contractelor, pleacă cu suficienţi bani să trăiască în restul anului.

"Nu le plac negrii, de aceea nu ne angajează!"

Moussa Diarra, 22 de ani, din Mali, nu are însă nicio intenţie să plece. A ajuns în Spania acum doi ani, într-o barcă şi nu are bilet de întoarcere. La marginea localităţii Palos de la Frontera, în jur de 1.500-2.000 de africani şi-au construit colibe din lemne şi saci de plastic din sere. E sfârşitul drumului pentru aceşti oameni care odată credeau că vor putea trăi bine culegând fructe.

Nici unul din ei nu a găsit de lucru la câmp în acest an. "Nu le plac negrii, vor doar femei", spune Draman Bari, 41 de ani, din Senegal. El este aici de patru ani. Crescătorii refuză acum să mai angajeze oameni fără permis de muncă. Acum 15 ani, crescătorii s-au reorientat spre forţa de muncă din anumite ţări "de origine" cu permise temporare de lucru.

100.000 de sudamericani au părăsit Spania

În urmă cu doi ani, într-o încercare de a stăvili imigraţia, Spania a redus numărul contractelor temporare de muncă alocate ţărilor de origine de la 183.600, în 2007, la 20.000 anul acesta. Culegătorii de fructe din Provincia Huelva sunt cel mai mare contingen