Criza şi problemele familiale îi afundă pe pensionari în datorii. Mulţi nu au reuşit să-şi achite la timp ratele, impozitele sau costurile întreţinerii. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Vin la Registratură sfioşi, temători, cu mâinile tremurându-le pe pungile din plastic, în care şi-au aşezat, în ordine, de acasă, toate documentele necesare unui împrumut: talonul de pensie, buletinul şi carnetul de membru al Casei de Ajutor Reciproc (CAR), asemănător celui de elev.
În cazul acestor pensionari - care se consideră ultimii pe lista de priorităţi a guvernului care, din august, le va lua 15% din banii "de bătrâneţe" - pe filele carnetului nu sunt înscrise însă notele, ci zecile de împrumuturi pe care le-au făcut pentru a supravieţui.
Depun 100 de lei ca să ridice patru sute, de cele mai multe ori pe loc sau cel târziu în ziua următoare şi fără să vină cu giranţi. Plătesc drept rată lunară o sumă mult mai mică decât dacă s-ar fi îndatorat la o bancă. Toate acestea ca să-şi poată cumpăra medicamente, să-şi achite restanţa la întreţinere sau, în cazul altora, pentru copii şi nepoţi. Aşa funcţionează sistemul la casele de ajutor reciproc pentru pensionari, unde zilnic stau la coadă mii de bătrâni, iar numărul lor creşte constant în ultima perioadă.
"Avem în jur de 1,4 milioane de pensionari înscrişi la casele de ajutor reciproc din toată ţara, în toată federaţia, iar aproape jumătate dintre ei au împrumuturi făcute la noi. Vin cam 1.500-2.000 de pensionari zilnic, din ce în ce mai mulţi de când a devenit atât de greu să supravieţuiască, pentru că majoritatea au pensii mici", spune Gheorghe Chioaru, preşedintele Federaţiei Naţionale a caselor de ajutor reciproc ale pensinarilor din România - OMENIA.
Pensie redusă cu o treime
Potrivit acestuia, din totalul bătrânilor care s-au împrumutat, peste 27.000 - adică 2% -
