Deputaţii au adoptat legea ANI pe articole, marţi, 22 iunie. Proiectul urmează să intre la vot final, marţi după-amiază. Codurile de Procedură Civilă şi Penală intră şi ele în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. Legea Agenţiei Naţionale de Integritate va merge la Senat, forul decizional.
Deputaţii au adoptat legea ANI pe articole, marţi, 22 iunie. Proiectul urmează să intre la vot final, marţi după-amiază. Codurile de Procedură Civilă şi Penală intră şi ele în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. Legea Agenţiei Naţionale de Integritate va merge la Senat, forul decizional.
După ce preşedintele Traian Băsescu a trimis o scrisoare către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, în care le solicita să urgenteze aprobarea Legii ANI, parlamentarii s-au pus la lucru.
Legea a avut un drum greu, după ce a fost declarată neconstituţională de Curte. Şeful statului a cerut reexaminarea documentului şi introducerea unor amendamente.
În noua variantă s-a introdus o rubrică, în declaraţia de interese, în care titularul trebuie să declare dacă el sau rudele pâna la gradul întâi au avut contracte finanţate din bani publici.
De asemenea, au fost reintroduse comisiile de cercetare a averii, a fost introdus termenul de trei ani, de la încetarea calităţii de demnitar, în care ANI poate face verificări.
Totodată, a fost reintrodusă obligativitatea candidaţilor pentru alegerile locale şi generale de a depune declaraţii de avere şi de interese.
Adoptarea rapidă a legii ANI este şi mai importantă, în condiţiile în care în această vară, România aşteaptă raportul Comisiei Europene de monitorizare a justiţiei.
Agenţia Naţională de Integritate a stârnit reacţii şi din partea unor ambasadori ai Uniunii Europene în România. Spre exemplu, ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim spunea că dacă parlamentarii slăbesc legea ANI, acest l