Staţionarea trupelor ruseşti în Republica Moldova, în apropierea graniţelor României, constituie o ameniţare la adresa securităţii naţionale. Iată una din prevederile strategiei naţionale de apărare întocmită de CSAT şi înaintată Parlamentului. Ascultă ce spune Dan Dungaciu, cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale. (audio)
Staţionarea trupelor ruseşti în Republica Moldova, în apropierea graniţelor României, constituie o ameniţare la adresa securităţii naţionale. Iată una din prevederile strategiei naţionale de apărare întocmită de CSAT şi înaintată Parlamentului.
De altfel documentul face referire la o implicare activă a României în promovarea unei soluţii care să vizeze demilitarizarea regiunii transnistrene.
Armata rusă staţionată în Transnistria nu reprezintă un pericol din punct de vedere militar ci mai mult o monedă de schimb, o formă de presiune pe care Rusia o foloseşte pentru a obţine diverse avantaje.
Iată ce spune la RFI Dan Dungaciu, cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale, care explică ce ar presupune această implicare activă din partea Bucureştiului în dosarul transnistrean.
" România a fost scoasă din dosarul transnistrean, după războiul din Transnistria din 1994 şi s-a inventat un nou format de 5 care ulterior a devenit de 5+2. Dacă România va fi sau nu primită în acest format cel puţin deocamdată sunt puţine şanse pentru că nu există actori importanţi care să susţină candidatura României pentru un asemenea format, deşi toată logica discuţiei legată de acest conflict ar presupune ca şi România să fie parte a conflictului.
Deci pe lângă faptul că România nu este implicată direct în soluţionarea acestui conflict, alte instrumente care îi rămân la îndemână ţin de diversele canale diplomatice pe care le are ca membru al Uniunii Europene, ca membru al Alianţei Atlanticului de Nord şi în rest eventual,
