Deputaţii au adoptat ieri Legea ANI cu observaţiile preşedintelui. Urmează filtrul Senatului, unde a fost „amputată" legea la prima dezbatere. Între timp, politicienii nu se înghesuie să-şi actualizeze declaraţiile de avere şi interese.
Cea mai importantă modificare acceptată de parlamentari se referă la instituirea câte unui singur formular pentru declaraţiile de avere şi declaraţia de interese, şi nu a unuia public şi a altuia secret, ca în prima versiune. Înainte de a fi date publicităţii, din declaraţii vor fi scoase datele cu caracter personal (adresa, semnătura şi codul numeric personal) ale demnitarului. Pentru a intra însă în vigoare, noua Lege a Agenţiei Naţionale de Integritate trebuie să primească şi votul senatorilor, or tocmai în această Cameră au fost „amputate" cu o largă majoritate, în faza primelor dezbateri, atribuţiile ANI şi rubricile declaraţiilor de avere.
Profitând însă de decizia Curţii Constituţionale şi interpretând că publicarea declaraţiilor de avere şi interese pe internet ar „nesocoti dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private", multe instituţii s-au grăbit să scoată de pe pagina proprie listele cu declaraţii. Un astfel de caz este Primăria Sibiu, condusă de Klaus Iohannis. De pe site-ul instituţiei au fost scoase atât declaraţiile conducerii, cât şi cele ale funcţionarilor. În alte cazuri, declaraţiile de avere şi interese au rămas pe paginile instituţiilor, dar demnitarii nu s-au mai grăbit să şi le actualizeze până la 15 iunie, aşa cum prevedea vechea Lege a ANI. Această situaţie se înregistrează la Curtea Constituţională, la Camera Deputaţilor şi Senat, dar şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cazul Curţii Constituţionale, oricine s-ar uita pe pagina de internet nu şi-ar putea da seama, după declaraţiile publicate, că nu mai este preşedinte Ioan Vida şi că plenul Curţii s-a înnoit în ultima vreme. V
