De ce insistenţa asta cu care se marjează pe transformarea Direcţiei Pieţelor într-un serviciu public? Este o întrebare la care am căutat răspuns încă de la aprobarea în CLM (Consiliul Local Municipal) a hotărârii privind reorganizarea DAPT şi transferul a două obiective (Orăşelul Copiilor şi Parcul Zoo) din sarcina DAPT în cea a DAGL (Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală).
În primă fază a fost vorba, evident, de o răzbunare îndreptată împotriva Simonei Drăghincescu, un ghimpe în coasta grupului care a pus în aplicare afacerea imobiliară centrată pe retrocedarea Pieţei Concordia.
Logic, reorganizarea presupunea desfiinţarea postului de director al DAPT şi scoaterea la concurs a unui post aferent conducerii noului serviciu public. Scoaterea la concurs e un fel de a spune, pentru că toată lumea intuieşte că Drăghincescu nu ar mai fi reuşit în veci să urce pe fotoliul de conducere. Dar nu aici se opresc efectele "benefice" ale punerii în aplicare a reorganizării. În treacăt fie spus, nu sunt într-atât de paranoic încât să cred că Legea privind serviciile publice - actul care a stat la baza HCLM cu transformarea DAPT -, este opera rechinilor imobiliari de la Brăila, dar pot spune că s-a mulat mănuşă pe interesele acestora.
Aşadar, spuneam că mai sunt şi alte efecte ale reorganizării DAPT, un al doilea fiind acela că un serviciu public poate fi scos la concesionare. Aşa s-a întâmplat cu serviciul de salubritate şi au intrat astfel în piaţă şi alte firme alături de direcţia din subordinea municipalităţii, care deţinea monopol pe acest sector. Practic, odată puse la adăpost Orăşelul Copiilor şi Parcul ZOO, prin preluarea lor în administrare de către DAGL, pasul următor ar fi scoaterea la concesionare (probabil prin intermediul unei licitaţii, pentru a se mima transparenţa!). Dar cine, oare cine, ar fi putut să vină la o astfel de
