Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa monetară locală doar aproape un miliard de lei (220 mil. euro) în iunie, reprezentând mai puţin de un sfert faţă de suma propusă, de 4,6 miliarde de lei, în condiţiile în care nu s-a înţeles cu băncile în privinţa randamentului. Suma atrasă nu acoperă nici măcar volumul titlurilor ajunse la scadenţă, de circa 1,7 miliarde de lei.

"Aceasta ne determină să credem că arieratele sunt probabil în creştere, ceea ce afectează negativ activitatea economică", spune Vlad Muscalu, analist la ING Bank. El apreciază că Finanţele au pus probabil presiune pe cheltuielile publice, întrucât trebuia să atingă ţinta trimestrială de deficit.

Pentru anul acesta, Guvernul a renegociat cu Fondul Monetar Internaţional ţinta pentru deficitul bugetar la 6,8% din Produsul Intern Brut, faţă de 5,9%, cât se stabilise iniţial. Revizuirea a venit pe fondul deteriorării prognozei privind evoluţia economiei, de la un scenariu iniţial de creştere cu 1,3% la o contracţie cu 0,5%.

Pentru prima dată în ultimul an, Finanţele au fost puse în iunie în situaţia de a respinge toate ofertele de cumpărare de titluri de stat la două licitaţii consecutive, în condiţiile în care băncile au cerut randamente "neacceptabile". Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu a declarat într-un interviu acordat recent ZF că se "luptă" cu băncile care cereau randamente chiar şi de 8% pe an, în creştere de la 6% pe an în aprilie-mai, deşi nici dobânda BNR şi nici ratingul de ţară nu s-au deteriorat. Investitorii au reacţionat însă la revenirea aversiunii faţă de risc pe pieţele internaţionale, iar în plus la Bucureşti a reapărut şi riscul politic, pe fondul iniţierii unei moţiuni de cenzură.

Percepţia mai acută de risc s-a văzut în evoluţia poliţelor de acoperire a riscului de neplată (cotaţiile credit default swap), care au urcat cu 150 de puncte faţă de în