- Istoric - nr. 577 / 23 Iunie, 2010 In 1926, Victor G. Maior lansa o grava acuzatie la adresa omului politic muresean Bernady György. Potrivit lui Maior, Bernady ar fi dispus, in calitatea oficiala pe care o avusese in cadrul defunctului Imperiu Austro-Ungar, alcatuirea, in urma cu zece ani (1916 - n.a.), unei liste cu intelectualii romani din Targu-Mures si judet _ lideri de opinie _, care urmau sa fie arestati si spanzurati imediat ce Regatul Romaniei ar fi intrat in razboi impotriva Puterilor Centrale. Avea sau nu dreptate Victor G. Maior cand lansa o asemenea acuzatie? *** In timpul Imperiului Austro-Ungar, Victor G. Maior a fost notar cercual in Cerghidul Mic, judetul Tarnava Mica, si in aceasta calitate il cunoscuse pe Bernady. Atunci cand, insa, lansa grava acuzatie la adresa omului politic Bernady György, Maior era presedintele Camerei Agricole Mures. Aceasta acuzatie la adresa primarului Bernady era lansata in presa si, in acelasi timp, era insotita si de demisia lui Maior din functia de presedinte al Camerei de Comert Mures. Pentru a se face lumina in acest caz, Maior cerea sa fie audiati, in calitate de martori ai acuzarii, cei 35 de romani arestati in anul 1916. Printre acestia era si protopopul din Targu-Mures, Stefan Rusu, cunoscuta personalitate locala. Refuzul unor functionari maghiari de a depune juramantul fata de statul roman Maior mai cerea sa fie audiat si un martor-cheie, capitanul de jandarmi Varga Ludovic, cel care-i arestase pe cei 35 de romani. Relatia lui Maior cu Bernady - cel care, in 1926, devenise, sub noile autoritati romane, primar al orasului, functie pe care o mai indeplinise si sub fostele autoritati austro-ungare _ era deosebit de incordata. Maior refuzase sa reprezinte Camera Agricola Mures in Consiliul Municipal, unde ar fi trebuit sa intre in relatie directa cu Bernady György. Maior isi motiva refuzul astfel: "Nu ma pot i