Mircea Marian: „Cine s-ar fi aşteptat ca Mircea Geoană (a.k.a. «Prostănacul») să obţină tocmai acum prima sa victorie asupra oamenilor lui Traian Băsescu?”
Geoană n-a mai bătut pe nimeni din primăvara lui 2005, când l-a lăsat pe Ion Iliescu fără preşedinţia PSD. Dar senatorii PDL care s-au năpustit - prosteşte, fără niciun plan - asupra preşedintelui Senatului şi-au rupt dinţii, după vreo două săptămâni de asalturi sterile.
Nimic nu oglindeşte mai bine debandada conducerii centrale a PDL decât această tentativă de a-l asigura pe Băsescu că nu are în spate un „Nr. 2” care să plănuiască o nouă suspendare a şefului statului. Interesant este că au fost persoane în PDL care au spus de la bun început că senatorii partidului au plecat „câine surd la vânătoare”, după cum se spune.
Raluca Turcan, care nu are vocaţia de franctiror al lui Cristian Preda, a scris pe blogul ei că decizia a fost luată „pe picior”. Şi liderii UDMR - care, corecţi faţă de partenerii lor, au susţinut demersul senatorilor democrat-liberali - s-au plâns că nu există nicio viziune strategică.
Dar, în pofida avertismentelor, Biroul Permanent Naţional al PDL a decis să continue acţiunea de înlăturare al lui Geoană. Şi, cum s-a terminat totul? PDL s-a retras schelălăind, anunţând că aşteaptă ca Geoană să sesizeze Curtea Constituţională. O să aştepte mult şi bine.
Nu vreau să-i fac apologia marelui strateg şi politician Mircea Geoană. În privinţa sa, rămâne cum am stabilit. Dar impresia mea este că majoritatea liderilor PDL nu mai sunt în stare să se concentreze deloc pe jocul politic şi de imagine. Ca să nu mai vorbim despre interesul public, fiindcă am irosi timpul.
În afară de Emil Boc şi de vreo câţiva parlamentari şi europarlamentari, conducătorii partidului nu se mai gândesc decât cum să-şi decupeze o felie cât mai mare din tortul guver
