Un studiu realizat în România de o universitate americană arată că viaţa în orfelinat influenţează negativ dezvoltarea fizică a copiilor. Sursa: EVZSursa: Adi PâclișanSursa: Libertatea
1 /.
Universitatea din Minnesota a derulat un studiu în şase orfelinate din Bucureşti, iar concluzia a fost că lipsa afecţiunii influenţează atât dezvoltarea psihică, cât şi cea fizică a copiilor.
Studiul arată că absenţa afecţiunii directe în orfelinat (copilul nu are părinte, un îngrijitor se ocupă de foarte mulţi copii) duce la scăderea apetitului, dar cauzează şi anomalii în modul în care glanda pituitară (legată de partea anterioară a creierului) şi ficatul produc hormonul de creştere.
Cercetarea condusă de profesorul universitar Dana Johnson arată că majoritatea copiilor din orfelinat prezintă dificultăţi de creştere. Cele mai severe probleme apar la copiii care, la naştere, au avut o greutate sub 2,5 kilograme.
"Îngrijirea în orfelinat - de evitat"
Un alt studiu, realizat în anul 2007 în România, a arătat că IQ-ul (coeficientul de inteligenţă) al copiilor orfani din centre de plasament este mai mic decât al celor daţi în grija familiilor.
Johnson crede că "îngrijirea în orfelinat este de evitat". În anii '70, statul american a decis să finanţeze creşterea copiilor orfani în familii, pentru a evita orfelinatul. Ideea de bază a fost oferirea de sume consistente familiilor adoptive şi controlarea periodică a acestora prin asistenţii sociali, pentru a preveni eventualele abuzuri.
Casele de copii din România găzduiesc aproximativ 80.000 de copii cu vârste cuprinse între 1 an şi 18 ani.
Credeţi că România ar trebui să renunţe la centre de tip orfelinat şi să plătească pentru creşterea copiilor orfani în familii?
