"Dacă la Geneva, la LHC, nu se caută unde trebuie?", se întreabă un grup de oameni de ştiinţă, printre care şi români. Un proiect coordonat de specialiştii germani, la care participă şi România, îşi propune să observe ce se întâmplă în materia foarte densă. În Germania, se vor studia zone de energie neacoperite de experimentele de la Geneva şi Brookhaven.
1 /.
Compressed Baryonic Matter Experiment (CBM) pleacă în căutarea poveştii supernovelor şi a unor stele ciudate, mult mai mici decât Soarele, dar mai grele ca astrul zilei. Prof. Dr. Alexandru Jipa (Universitatea din Bucureşti) şi Dr. Peter Senger (purtătorul de cuvânt al proiectului) explică importanţa CBM pentru cunoaşterea lumii în care trăim. Un straniu spectacol de secol XI
Totul începe în 1054, când astronomii chinezi au descoperit un straniu spectacol stelar. O stea a apărut pe cer şi a dispărut după doar 100 de zile. În secolul XVIII, a fost observată, exact în aceeaşi poziţie, o nebuloasă.
Nebuloasa observată atunci se născuse din răspândirea rămăşiţelor unei supernove, a cărei explozie fusese observată de chinezi la mijlocul secolului XI.
În fine, în urmă cu 15 ani, în mijlocul nebuloasei de care vorbim a fost găsită o noua sursă de radiaţie. În anii care au trecut din 1995 pâna astăzi, s-a aflat că vorbim de o stea foarte compactă, care se roteşte foarte rapid. Se pare că masa acesteia este de două ori mai mare decât a Soarelui, în condiţiile în care steaua are un diametru de doar 20 de kilometri. Cum se formează materia aceasta?
Acest detaliu arată că în mijlocul stelei găsim materie nucleară foarte densă. "Până astăzi, ştiinţa nu a reuşit să afle cum se formează materia în acest mediu", spune Alexandru Jipa.
Un nucleu este compus din protoni şi neutroni. Nucleonul este denumirea generică pentru cele două particule elementare. Un nu
