Cum ar fi ca, atunci când apare un nou virus, răspândirea acestuia să fie prevenită extrem de rapid. Şi, mai ales, cum ar fi ca virusuri deja existente să fie izolate. Aceasta încearcă să facă laboratoarele BSL4, care ar trebui modernizate în acest scop până în 2017.
"Noua infrastructură europeană de laboratoare BSL4 va ajuta la prevenirea oricărei pandemii", în cazul bolilor infecţioase provocate de virusuri deja cunoscute, susţin oamenii care coordonează dezvoltarea acestui proiect.
Prima ţintă: virusurile cunoscute
Un exemplu este mai-vechea gripă aviară. Virusul H5N1 a fost identificat în România în anul 2005, dar a afectat ţara noastră şi în anul ce a urmat. Zeci de mii de păsări au fost sacrificate, iar statul român a cheltuit o sumă uriaşă de bani pentru acţiunile de limitare a efectelor bolii. Alt exemplu este recenta gripă porcină, care a ucis 120 de români, iar costurile de gestionare a situaţiei au fost, de asemenea, uriaşe.
Astfel, virusuri apărute în statele din Asia sau în Mexic au ajuns să afecteze mai toate ţările Globului. Asta, în condiţiile în care virusurile erau cunoscute de ceva vreme. Dacă este să ne referim numai la cele două exemple de mai sus, sub-tipul H5N1 al virusul gripei aviare de tip A a fost identificat prima dată încă din 2003. În cazul gripei porcine, virusul era o cunoştinţă chiar mai veche, cazurile din SUA anilor 1976 şi 1988 fiind binecunoscute.
Laboratoare în toată Europa
Aşadar, una dintre cele mai mari provocări ale secolului 21 este capacitatea de a reacţiona la microorganismele patogene. Cele mai multe dintre bolile infecţioase emergente şi reemergente (cele două cazuri de care pomeneam mai sus, la care adăugăm exemple ca febra hemoragică - vezi Ebola - sau encefalita virală - vezi Nipah sau Hanta) provoacă, în ţările în care apar, încetiniri evidente ale procesului de dezvol
