În Franţa, oamenii au ieşit joi, 24 iunie, în număr foarte mare pe străzile oraşelor - sindicatele vorbesc de două milioane de oameni - unde au fost organizate peste 200 de manifestaţii. În centrul atenţiei: vârsta minimă de pensionare pe care guvernul conservator vrea s-o ridice de la 60 la 62 de ani. Proiectul de reformă va fi discutat abia la toamnă, dar sindicatele şi opoziţia de stânga vor să facă presiuni din timp, mai ales că peste o săptămână încep vacanţele. Despre situaţia din Franţa relatează de la Paris Vasile Damian.

În Franţa, oamenii au ieşit joi, 24 iunie, în număr foarte mare pe străzile oraşelor - sindicatele vorbesc de două milioane de oameni - unde au fost organizate peste 200 de manifestaţii. În centrul atenţiei: vârsta minimă de pensionare pe care guvernul conservator vrea s-o ridice de la 60 la 62 de ani. Proiectul de reformă va fi discutat abia la toamnă, dar sindicatele şi opoziţia de stânga vor să facă presiuni din timp, mai ales că peste o săptămână încep vacanţele. Despre situaţia din Franţa relatează de la Paris Vasile Damian.

Guvernul francez se arată inflexibil, repetă la nesfârsit că vârsta minimă de pensionare va fi fixată la 62 - în loc de 60 actualmente - dacă francezii vor să mai beneficieze de pensii de aceeaşi valoare în viitor. Preşedintele Nicolas Sarkozy s-a arătat dispus la unele concesii asupra acestei reforme, dar nu şi la capitolul vârsta minimă de pensionare.

În fapt, acest prag are două avantaje din punctul de vedere prezidenţial. A se agăţa de pragul celor 60 de ani îi face pe socialiştii din opoziţie să fie retrograzi, întrucât acest prag a fost introdus pe vremea fostului preşedinte socialist Françosi Mitterrand în 1981, adică acum aproape 3 decenii. Apoi, Sarkozy are şi un avantaj clar financiar, întrucât această măsură este cea mai eficientă pentru a reduce rapid deficitele publice. Iată deci dou