Măgura Uroiului este un fenomen geologic aparte, încărcat cu simbolistică, înconjurat de legende şi declarat monument al naturii atât din punct de vedere geologic, cât şi biologic. Sursa: REMUS SUCIU
Un deal în formă de cuşmă dacică le confirmă hunedorenilor întorşi de la drum lung, cu maşina sau cu trenul, că au ajuns acasă. Chiar şi în nopţile senine, profilul unic al Măgurei Uroiului se vede bine. Imaginea echivalează cu un „bine ai revenit” spus de culmea care pare că răsare brusc din lunca plată a Mureşului. Pentru venetici, este un deal cu formă ciudată.
În realitate, este mult mai mult de-atât: rezervaţie geologică, arheologică, biologică, „rampă” de lansare pentru parapantişti şi... loc de depozitare a gunoiului menajer produs de câteva oraşe ale judeţului, dar şi de Timişoara.
SUMARUL ARTICOLULUI Uroi, dealul ca o cuşmă de dacDetalii articoleDetalii articole
O privelişte nimicitoare
De pe DN 7, încă dinainte să intri în Orăştie, spre Deva, poţi zări silueta Măgurei Uroiului, un deal care aduce mult cu o cuşmă de dac. E ciudat şi-n acelaşi timp spectaculos. Pe partea sa nordică are un versant lin. Pe celelalte laturi, panta e serios înclinată, pe o bună porţiune fiind, practic, un perete stâncos, înalt de peste 100 de metri.
Ca să ajungi lângă el trebuie să părăseşti „drumul mare” la Simeria şi să te-ndrepţi spre satul Uroi. De aici e de-ajuns o jumătate de oră să ajungi, cu pasul, sus, pe culme. Este locul din care poţi vedea aproape o jumătate de judeţ, cea situată la Sud de Mureş. Iar priveliştea este nimicitoare. La stânga, în zare, îţi apar munţii dacilor care coboară blând spre Orăştie. Oraşul se vede şi el.
Tot la stânga, Mureşul începe să şerpuiască de parc-ar fi la câmpie şi se tot unduieşte spre dreapta vreo 40 de kilometri, până după Deva. În faţă se înalţă Retezatul, iar în dreapta
