Camerele reunite ale Parlamentului au adoptat în unanimitate solicitarea Guvernului de a adera la Consiliul Europei. România aplica pentru statutul de invitat special, primul pas în perspectiva aderării ca membru cu drepturi depline. Solicitarea autorităţilor române urma să fie adresată Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care avea programată o reuniune la Innsbruck (Austria), pe 29 iunie.

Primele contacte dintre România şi Consiliul Europei de după Revoluţie avuseseră loc în luna martie 1990, cu ocazia vizitei unei delegaţii a CE la Bucureşti. Atunci, oficialii de la Strasbourg au declarat că toate ţările Europei Centrale şi de Est vor fi admise într-o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, cu parcurgerea unor etape intermediare. Primirea în Consiliul Europei era condiţionată însă de procesul de transformări democratice din fiecare ţară, de realizarea pluralismului politic şi de trecerea la economia de piaţă.

Privitor la şansele ţării noastre, Catherine Lalumiere, secretarul general al Consiliului Europei, a declarat în timpul vizitei din martie că "locul României este într-o Europă democratică, civilizată, perfectibilă. Merită acest loc, după cum a demonstrat cu strălucire şi Revoluţia din decembrie". La fel de optimist s-a arătat şi preşedintele executiv al Comitetului miniştrilor afacerilor externe din Consiliul Europei, Joao de Deus Pinheiro, care, cu acelaşi prilej, a declarat: "Contăm şi pe participarea României la opera de construcţie europeană".

Guvernul român şi-a afirmat repede intenţia a adera la Consiliul Europei, depunând la 16 martie o scrisoare de intenţie adresată secretarului general al CE (Catherine Lalumiere), precum şi tuturor celor 23 de state membre.

Camerele reunite ale Parlamentului au adoptat în unanimitate solicitarea Guvernului de a adera la Consiliul Europei. România aplica pentru statutul