Decizia Curţii Constituţionale de a clasifica două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate ca fiind în contrapartidă cu prevederile Legii fundamentale a lăsat practic “fără dinţi” singurul organism oficial de la Bucureşti însărcinat să controleze averile demnitarilor.

În spatele demersului juridic stau fostul parlamentar Şerban Brădișteanu şi avocata acestuia, Alice Drăghici, fosta membră în Consiliul Naţional de Integritate acuzată în 2008 că ar fi făcut presiuni asupra inspectorilor ANI să renunţe la verificarea averii clientului său.

Povestea începe în martie 2007. Fostul senator PSD Şerban Brădișteanu este trimis în judecată de procurorii DNA, într-un dosar de mită cu şase zerouri cuantificate în monedă euro. Despre detaliile dosarului instrumentat de procurorii anticorupţie a scris ieri hotnews.ro.

La un an distanţă, în februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti solicită oficial Agenţiei Naţionale de Integritate să verifice averea dobândită de Şerban Brădișteanu în perioada mandatului său parlamentar (2000-2004).

În septembrie 2008, Luisa Bădiu, inspectorul ANI însărcinat să gestioneze dosarul senatorului PSD, constată o diferenţă de 3.6 milioane de euro şi 414.000 de dolari între veniturile oficiale ale lui Brădișteanu şi averea sa reală. Suma coincide cu valoare mitei vehiculate în dosarul DNA.

Intră în scenă Alice Drăghici. Fostul senator Şerban Brădișteanu este apărat de acuzaţiile DNA de avocata Alice Drăghici. Întâmplător şi membră, la vremea respectivă, a Consiliului Naţional de Integritate, organism investit de Senat cu supravegherea ANI.

Cu alte cuvinte, Alice Drăghici deţine, în septembrie 2008, atât calitatea de reprezentant legal al unei persoane investigate de DNA şi ANI, cât şi pe cea de membru al unui for însărcinat să “păzească” activitatea Agenţiei de Integritate.

Povestea devi