Politizarea instituţiilor deconcentrate a picat pentru a treia oară, într-un an, testul Curţii Constituţionale.

Judecătorii au respins, ieri, mai multe articole din legea care modifica statutul funcţionarilor publici pentru a permite clientelei politice a puterii să rămână pe cele 3.000 de funcţii în teritoriu.

Astfel, Curtea a desfiinţat punct cu punct traseul care garanta, sub acoperirea unei aşazise depolitizări, menţinerea în deconcentrate a majorităţii şefilor actuali, numiţi politic. Rând pe rând au fost declarate neconstituţionale atât transformarea actualilor politruci în funcţionari publici de conducere, cât şi noua modalitate de organizare a concursurilor care le garantau, în mare parte, posturile celor cu studii în domeniu.

Oricum, parlamentarii PDL, cu sprijinul UDMR, al independenţilor şi minorităţilor, eliminaseră dintre criteriile de promovare în funcţii o serie de baremuri, cum ar fi cele de vechime sau evalări anterioare.

Haosul din judeţe rămâne

Legea respinsă ieri de Curte, la sesizarea PSD şi PNL, a fost votată de parlament la începutul lunii martie şi, teoretic, îşi propunea să rezolve haosul din deconcentrate. Acesta se menţine însă pe o perioadă nedeterminată. Chiar dacă parlamentul are la dispoziţie 45 de zile pentru a corecta legea, nu este obligat să o facă.

În acest timp, în ţară sunt situaţii în care două sau chiar trei persoane, moştenite din guvernarea PNL sau PSD-PDL, ocupă acelaşi scaun, iar actualii directori coordonatori nu mai au practic acoperire legală din 27 februarie, când ordonanţa în baza căreia au fost numiţi a fost anulată ca neconstituţională.

Contactat de EVZ, ministrul de interne, Vasile Blaga, susţine însă că aceştia pot funcţiona în continuare, chiar în situaţia de vid legislativ. Iniţiator al legii trântite de Curte, Blaga spune că aştea