În această după-amiază a avut loc prima dezbatere privind proiectul de amploare în care s-a angajat Clujul să îl realizeze până în 2020. Nele Hertling, directorul artistic al Capitalei Culturale Europene (CCE) Berlin în 1998, le-a atras atenţia clujenilor că proiectul în care se implică, de a candida pentru titlul de CCE în 2020, nu e atât de simplu precum pare.
Pentru a candida şi a putea fi desemnat Capitală Culturală Europeană, Clujul trebuie să implice întreaga societate civilă în dezvoltarea oraşului. În ceea ce priveşte acest lucru, administraţia locală cât şi organizaţiile care iau parte la realizarea proiectului ce ar putea aduce la Cluj titlul de CCE în 2020 au înţeles că trebuie să fie deschise publicului larg. Nele Hertling, directorul artistic al fostei capitale culturale Berlin în 1998 a subliniat acest lucru astăzi, la prima dezbatere „serioasă” pe această temă.
O serie de personalităţi s-au strâns în această după-amiază, la Primărie, pentru a puncta concret de ce are nevoie oraşul pentru a deveni o Capitală Culturală Europeană. Printre cei prezenţi s-au numărat Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar de Stat, arhitectul Ionel Vitoc, istoricul Călin Stegerean dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor AltArt, Grupul Pont sau ai centrelor culturale străine din oraş.
Societatea civilă, cea mai importantă
Clujenii trebuie să pună şi ei umărul la consolidarea ideilor care întregesc proiectul. „E o mare şansă de a implica societatea civilă într-un proiect de amploare. Astfel, oraşul are şansa de a afla care-i sunt nevoile. Proiectul pentru o Capitală Culturală Europeană se bazează pe energia şi ideile populaţiei”, a spus Nele Hertling.
Istvan Szakats, preşedintele Fundaţiei AltArt, care a venit cu prima iniţiativă privind CCE 2020, a afirmat că o primă idee în ceea ce priveşte proiectul este de a realiza la Cluj ceva ce nu s-a mai întâ
