Procesul Rodicăi Stănoiu cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost strămutat sub pretextul interesului prea mare al presei.
Rodica Stănoiu a descoperit motivul pentru care nu a putut demonstra până acum că nu a făcut poliţie politică în perioada comunistă: ziariştii. Acuzată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) că ar fi turnat la Securitate, Stănoiu a solicitat strămutarea procesului, prin care ea contestă eticheta de poliţie politică, de la Curtea de Apel Bu cureşti la cea din Oradea.
Fostul ministru PSD al justiţiei s-a folosit de faptul că partenerele de viaţă ale ziariştilor Dan Tapalagă şi Cristian Şuţu sunt judecătoare la instanţa pe rolul căreia se află dosarul. Cei doi jurnalişti nu au scris niciodată despre cazul „Stănoiu”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis totuşi cererea de strămutare a procesului, la aproape patru ani de la debutul său.
„Instanţa timorată”
Pentru a-şi motiva solicitarea de strămutare, Stănoiu a acuzat presiuni din partea mass-media. Prin articole sau prin simpla lor existenţă, câţiva ziarişti ar fi zădărnicit eforturile acesteia de a se dezice de agenta „Sanda”, cea care a semnat 51 de note informative aflate în arhiva CNSAS.
„Instanţa a fost supusă unei presiuni permanente din partea unor reprezentanţi ai mass-media, ai unei aşa-zise societăţi civile şi chiar ai Ministerului Justiţiei (...). În timp, asemenea ma nopere şi-au atins scopul, instanţa sfârşind prin a fi timorată (...)”, se menţionează în cererea de strămutare depusă de Rodica Stănoiu.
Miza: expertiză grafologică
Punctul nevralgic în procesul cu CNSAS îl reprezintă, pentru Stănoiu, efectuarea unei a cincea expertize grafologice, prin care să se compare cele 51 de note informative semnate „Sanda” cu documente din dosarul fostului dem
