Cum afectează furtunile de nisip din Sahara calitatea aerului de la noi? Dar focurile de vară din pădurile din Ucraina, Moldova sau Rusia? Aceste întrebări, alături de altele privind compoziţia norilor şi rolul lor în schimbarea climatică şi-ar putea găsi răspuns prin proiectul COPAL, care presupune construirea unui avion capabil să efectueze măsurători de calitate în troposfera înaltă şi stratosfera joasă.

Anca Nemuc, doctor al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Optoelectronică, INOE2000, a acceptat să ne vorbească despre acest proiect, unul dintre cele zece pe care Comisia Europeană le consideră esenţiale pentru dezvoltarea cunoaşterii în domeniul mediului.

COPAL este o continuare a proiectului EUFAR, care s-a concretizat în dezvoltarea unei flote aeriene de cercetare, formată din circa 30 de aparate de zbor. Acestea au fost folosite în cercetări şi operaţiuni de formare a tinerilor oameni de ştiinţă în întreaga Europă. România a fost gazda primei Şcoli internaţionale de vară a EUFAR. În 2007, la Iaşi, tineri români şi din alte ţări europene au urcat la bordul unui avion Safire ATR-42 şi au derulat diferite experimente ştiinţifice.

CE ADUCE NOU: 12 ore de zbor continuu

Niciunul dintre cele 30 de avioane ale EUFAR nu are o autonomie de zbor mai mare de cinci ore. Ori acest inconvenient este unul major, crede dr. A. Nemuc, deoarece, din acest motiv, nu se pot face studii din aer deasupra oceanelor, zonelor polare şi regiunilor greu accesibile, cercetări cheie pentru cunoaşterea atmosferei şi a proceselor complexe care au loc în această componentă a sistemului climatic.

COPAL va extinde timpul de zbor la 12 ore şi va putea suporta o încărcătură (cercetători şi echipament) de 10 tone, de peste două ori mai mult faţă de capacitatea maximă posibilă acum în cadrul flotei EUFAR. "În plus, nu există un