Contribuabilii sunt purtaţi pe drumuri ca să dovedească faptul că nu au datorii. Poliţia şi o comisie a CNAS au făcut controale săptămâna trecută la Braşov, pentru a verifica modul cum a fost respectată legislaţia.
CAS Braşov este vârful „icerberg-ului" în care peste 30.000 de braşoveni sunt purtaţi pe drumuri ca să aducă actele doveditoare că au sau nu datorii la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de stat. Practic, scandalul este provocat de lipsa unei baze naţionale de date la care diversele instituţii ale statului să aibă acces.
În pofida milioanelor de euro cheltuite pentru realizarea reţelelor informatice, sute de mii de români, din 17 judeţe, sunt obligaţi să parcurgă următorul traseu. Mai întâi, merg la CAS ca să afle de ce apar pe deja vestitele „liste ale ruşinii". După ce stau la cozi şi află ce suma şi pentru ce li se impută ca presupusă datorie la CAS, oamenii trebuie să meargă la Finanţe - dacă au PFA-uri, pentru a aduce adeverinţe că şi-au plătit dările la zi şi să le depună ulterior la CAS.
Nici cei cu meserii liberale, contracte de drepturi de autor sau venituri din chirii etc. nu scapă de drumuri. Ei trebuie să aducă copii după cartea de muncă din ultimii 5 ani (datoriile mai vechi de această perioadă se prescriu), care să ateste că au avut un contract, în baza căruia a fost plătit impozitul CAS.
ANAF s-a spălat pe mâini
Scandalul a izbucnit după ce ANAF a transmis listele cu datornici către CAS-urile judeţene, în baza unui protocol încheiat la nivel naţional între reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Ce nu fac instituţiile în cauză, pentru a nu mai purta oamenii pe drumuri, este confruntarea listelor cu bazele de date de la Inspectoratele de Muncă, de la toate casele de pensii (avocaţii, angajaţii MAI şi ai Ministerului Apărării au case proprii de pensii), pentru a ve
