Brainstormingul şi brainwrintingul sunt două tehnici prin care angajaţii ajung să genereze idei mai multe şi mai bune. Sursa: Hepta

În 1930, Alex Osborn, prorector la Universitatea Buffalo şi fondator al Institutului de Creaţie Tehnică din USA, a elaborat o tehnică de „group creativity”, numită brainstorming. Aceasta a fost creată pentru a creşte productivitatea grupurilor întrunite pentru soluţionarea de probleme.

Osborn spunea că, prin utilizarea acestor proceduri, grupurile ar putea găsi idei mai multe şi mai valoroase decât persoanele care lucreză pe cont propriu.

SUMARUL ARTICOLULUI Brainstormingul, şedinţa de produs ideiRețetă de succesRețetă de succes

„Uşor-uşor, competiţia a devenit constructivă”

Brainstormingul e folosit şi în numeroase firme din România. „În fiecare miercuri îmi adun toţi angajaţii pentru o şedinţă de brainstorming. Aleg o singură problemă şi le cer să vină cu idei. E o discuţie liberă. Fiecare poate spune ce vrea. Singura regulă este ca nimeni să nu râdă şi să nu critice ideile celorlalţi”, explică Mihai Stanca, managerul firmei de publicitate Pro-Idee din Cluj.

Managerul spune că şi înainte de a folosi această tehnică obişnuia să se consulte, separat, cu managerii fiecărui departament. „Nu credeam că unul de la IT poate avea idei utile pentru cei de la PR, sau invers. Am făcut un training în America despre ce trebuie să faci ca echipa să devină mai eficientă. Acolo am auzit pentru prima dată de conceptul de brainstorming”, îşi amineşte Mihai Stanca.

La început, această tehnică a fost frustrantă pentru angajaţi. „De exemplu, şeful departamentului de marketing nu putea să accepte că o idee de la departamentul de reusurse umane este mai bună ca a lui. Chiar dacă ideea era excelentă, încerca să găsească argumente ca să o demonteze. La început s-au născut animozităţi, dar,