Fără un loc de muncă şi fără posbilitatea de a găsi unul care să le permită să pună ceva pe masă copiilor, unii români aleg să îşi pună capăt zilelor sau să fie violenţi cu cei din jur. Frustrarea lor, ca şi a celorlalţi concetăţeni, este alimentată de promisiunile repetate ale guvernanţilor, care nu se materializează. Sursa: Arhiva

Anul trecut ni s-a spus că ieşim din criză în primul trimestru al acestui an. Acum perspectivele de creştere economică s-au înrăutăţit, FMI reducând estimarea de la 1,3% , la 0,8%. Ca să ieşim din criză, guvernanţii ar trebui să ia măsuri dure, cum ar fi majorarea taxelor şi a impozitelor. Taxa pe valoarea adăugată ar putea fi majorată, ceea ce, spun patronii, va conduce automat la scumpirea bunurilor.

Numai că, până la finalul anului, mai mult de un milion de români vor fi în căutarea unui loc de muncă. La finele lunii martie, rata şomajului a crescut la 8,36%. Adică, 765.285 de persoane şi-au pierdut locul de muncă, din care 314.330 femei, potrivit datelor publicate de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, în luna martie numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu aproape 3.000 de persoane. Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Vaslui, iar cea mai scăzută în Bucureşti.

Din totalul şomerilor înregistrati la nivel naţional, 462.289 persoane primesc indemnizaţie, în vreme ce 302.996 persoane nu sunt indemnizate.

Guvernul vinde promisiuni

Cum aşteptările oamenilor ca promisiunile guvernanţilor proivind îmbunătăţirea situaţiei economice şi, implicit, a condiţiilor de viaţă nu se materializează, se acumulează tensiuni. Sociologul Alfred Bulai spune că niciun guvern nu poate soluţiona o criză, deoarece mecanismul de intervenţie se bazează pe birocraţie, care are menirea de a găsi soluţii la probleme rezolvabile. În acest context, guvernul nu face altceva