Reşiţeanul a absolvit în această vară clasa a opta şi pictează încă de la grădiniţă. Transformă în artă orice obiect care îi pică în mână. Lucrarea de care este cel mai mândru tânărul este „Glasul roţilor de tren”, lucrarea care chiar i-a adus un premiu la salonul de artă de la Bacău.

Profil

Născut: 13.09.1995

Studii: Liceul „Diaconovici Tietz” Reşiţa, clasa a IX-a

Familie: Necăsătorit

A început de la grădiniţă să meargă la forumul german, unde e un cerc de pictură. „Acolo, primii paşi în artă mi-au fost ghidaţi de Gustav şi Doina Hlinka, doi pictori cărăşeni, renumiţi în ţară şi în străinătate. Aceşti artişti m-au ajutat să găsesc o altă formă de a vedea lucrurile”, spune tânărul pictor. Astfel că, de când a fost mic, în fiecare joi îşi ocupă constant timpul pictând.

„În timp, am evoluat de la creion la acuarele, iar acum am ajuns la pictura în ulei şi cea pe sticlă. Încerc să pictez nu doar pe pânză, ci să şi creez tot felul de alte uztensile. De exemplu, când am absolvit liceul, am pictat pe panglicile de absolvire. Mai desenez pe vaze sau pe diferite obiecte.

„Glasul roţilor de tren”

Lucrarea de care este cel mai mândru tânărul este „Glasul roţilor de tren”, lucrarea care chiar i-a adus un premiu la Bacău, la salonul de artă. „Tabloul se încadrează în arta naivă suprarealistă şi reflectă evoluţia trenurilor de la cea mai veche, până la cea mai nouă locomotivă”, povesteşte Sebastian. Zilnic, în funcţie de timpul său liber, tânărul pictează între o oră şi până la 3 sau 4 ore. „Uneori, mă prinde noaptea cu pensula în mână”, spune Sebastian, care colecţionează toate revistele care sunt legate de pictură şi le devorează. „Mă interesează să văd, mai ales, mediul în care au fost create operele de artă. Sunt unele vechi de o sută de ani, care reflectă talentul secular şi faptul că deşi lucrările sunt vechi, temele abo