* dacă în anii trecuţi decimau sute de stupi, pentru că nu se sinchiseau să anunţe când împrăştiau insecticid, acum agricultorii sunt dispuşi să le ofere bani apicultorilor, ca să aducă albinele cât mai aproape de culturile lor
* fermierii brăileni au redescoperit un adevăr ştiut de când lumea: polenizarea naturală oferă producţii mai mari la hectar * acum, apicultorii mai au de furcă doar cu capriciile vremii * temperaturile nefavorabile au compromis producţia celui mai apreciat sortiment: mierea de salcâm
Dacă în anii trecuţi mai mult se târau prin tribunale, în loc să coopereze aşa cum ar fi fost normal, apicultorii şi agricultorii încep să dezvolte o relaţie mult mai constructivă, din care ambele părţi au numai de câştigat. Vechile certuri provocate, în general, de omorârea albinelor de către agricultorii care nu-i anunţau din timp pe apicultori că urmează să împrăştie insecticide pe culturi au devenit istorie. Mai nou, fermierii nu numai că fac orice pentru a proteja albinele, dar chiar îi plătesc pe apicultori să le aducă lângă câmpurile lor. "Cultivatorii de plante entomofile semincere, cum ar fi floarea-soarelui, rapiţa sau lucerna, sunt dispuşi să le ofere crescătorilor de albine diverse sume de bani, precum şi servicii de pază, ca să îi determine să îşi amplaseze stupii cât mai aproape de culturile lor. Agricultorii au constatat că polenizarea făcută de albine le aduce un plus de producţie de cel puţin 30% pe hectar. De fapt, este un lucru ştiut de când lumea, dar până acum nu prea se dădea importanţă la astfel de detalii. Iată că, încet-încet, situaţia începe să intre în normalitate şi la noi", ne-a declarat Florian Vizireanu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Brăila. Acesta are, totuşi, şi o veste proastă pentru consumatorii de miere: producţia de miere din salcâm, unul dintre cele mai apreciate sortimente, a fost foarte slabă în
