De la începutul lunii martie, zece cursanţi români studiază limba cu cei mai mulţi vorbitori din lume, într-un laborator modern, donat de statul chinez. Sursa: VLAD STĂNESCU
Pe tablă sunt desenate trei linii orizontale, de lungimi diferite, o linie verticală care le taie la mijloc şi o linie oblică, uşor curbată, care pleacă din stânga. Le-a trasat o mână sigură, subţiindu-le către capete. Un bărbat echipat într-o uniformă militară, perfectă, arată acum spre semn şi scoate un sunet scurt.
Zece „elevi” repetă stângaci, prea apăsat, apoi tot mai curat, şi sunetul începe să plutească. Semnul şi sunetul înseamnă în chineză „vehicul”, orice fel de vehicul.
Ca să începi să înţelegi chineza, trebuie să vezi cum s-au transformat semnele primitive în ideograme stilizate, să înţelegi că limba înseamnă bucăţi de viaţă, redate cu linii mai mult sau mai puţin ascuţite.
De la începutul lui februarie, într-o sală a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, zece români se ocupă cu dezlegarea enigmelor limbii chineze, semn cu semn. Îi ajută un profesor trimis special de Armata chineză. E primul laborator militar deschis în urma unei cooperări dintre Republica Populară Chineză şi un stat membru al Uniunii Europene.
„Au învăţat 50 de caractere în două săptămâni. E uimitor!”
„Mai întâi ne ocupăm de fonetică, de pronunţia corectă a caracterelor”, explică maiorul-profesor chinez Chen Chao, care a ajuns în România la sfârşitul lunii februarie. Se declară uimit de talentul şi de hărnicia celor cu care lucrează. „Au învăţat deja 50 de caractere în două săptămâni. E uimitor”, spune Chen Chao.
Va fi aici până aproape de sfârşitul anului, are timp pentru a le explica înţelesul ascuns al altor succesiuni de linii. Cele nouă luni nu sunt însă de ajuns pentru a spune că ştii cu adevărat chineza.
„Ca să
