Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc. Sursa: DOLLORES BENEZICSursa: DOLLORES BENEZIC
1 /.
În Ţara Haţegului, la poalele Retezatului, între zimbri şi mai nou descoperitele oase de dinozauri, şapte tineri entuziaşti s-au apucat acum cinci-şase ani să crească ţurcane. După ce asculţi ce pătimesc oierii în restul tării, ai zice că flăcăii din Haţeg ori sunt masochişti, ori au descoperit vreun filon neexploatat de brânză.
“Declicul a fost când lucram la o brutărie în Haţeg. Eram foarte stresat, îmi crescuse colesterolul, şi am zis că dacă se întâmplă ceva cu mine n-are cine-mi creşte copiii. Aici în sat ajunsesem să rămânem doar noi cu 50 de oi, dintr-un sat care avusese peste 1.500. Toţi le-au vândut pe rând că nu mai făceau faţă. Am zis să încercăm să salvăm rasa asta ţurcană brează, specifică zonei şi aşa ne-am apucat. Iniţial am fost şapte tineri până în 40 de ani, noi aşa ne considerăm, tineri, şi acuma am ajuns cu asociaţia la 170 de membri. Nu mă asteptam să fie aşa un succes”, povesteşte începuturile Pavel Iovăneasa, preşedintele Asociaţiei Oierilor de Munte Retezatul Haţeg.
SUMARUL ARTICOLULUI Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigrezeStâna turistică vinde brânza direct din putinăStâna turistică vinde brânza direct din putină
Oierul Iovăneasa laudă ugerul generos al oii ţurcane
O mie de kg de brânză pe stoc în primul an
La 38 de ani zice că-l mână de la spate dragostea faţă de animale moştenită de la părinţi, dar mai ales gândul că munceşte pentru el şi e propriul stăpân. Acum, e drept că stăpânele lui sunt cele peste 200 de oi pentru care munceşte toată familia: soţia, părinţii, cât
