Trecerea pe surplus bugetar şi estimările privind creşterea PIB din primul trimestru fac din economia turcă o ţintă pentru investitori. Din 2002, economia Turciei creşte, în medie, cu 4,4% anual. PIB-ul a avansat cu o rată de 6% în cel de-al patrulea trimestru din 2009.
Deficitul bugetar al Turciei din 2001 îl depăşea cu mult pe cel al Greciei din anul 2009. Statul nu reuşea nici măcar să strângă suma necesară achitării dobânzilor datoriei publice, ce ajungea, în 2001, la 80% din PIB. Astăzi, aceasta a scăzut la 46%, în timp ce în Grecia se menţine la 115%.
Deşi în intervalul 1999-2008 Turcia a fost nevoită să împrumute 53 de miliarde de dolari de la FMI pentru a-şi acoperi deficitul bugetar de peste 20% din PIB, situaţia a fost remediată prin măsuri precum scăderea salariilor, majorarea impozitelor, privatizări, micşorarea investiţiilor şi eradicarea evaziunii fiscale. Doar din privatizări, statul turc a obţinut aproximativ 30 de miliarde de dolari.
Lira turcească s-a depreciat cu 54% în raport cu dolarul în 2001, ceea ce a impulsionat exporturile şi a ajutat la relansarea economiei. Grecia nu poate utiliza însă o astfel de strategie din cauza apartenenţei la zona euro. După doi ani de discuţii cu FMI privind un nou împrumut în valoare de 40 de miliarde de dolari, în martie, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a găsit o alternativă pentru această variantă.
Astfel, guvernul a redus cheltuielile publice cu 2,1% şi a mărit impozitele cu 28%, aducând bugetul pe surplus. Pe fondul recesiunii, reticenţa investitorilor faţă de guverne şi companii este tot mai acută. Acest lucru reiese şi din creşterea costurilor asigurării contra riscului de credit (CDS), care în Rusia au avansat cu 33%, în statele emergente din Europa cu 34%, culminând cu 130% în Spania. În Turcia însă, creşterea indicatorului este de doar 4,2%.
SPECIALIŞTII SUNT ÎNCREZĂTORI
