Judecătorii sibieni au decis că o parte din clădirile Teatrului Radu Stanca din Sibiu trebuie retrocedate în natură, în loc de oferirea de compensaţii materiale.

„Partea” de retrocedat este şi cea mai importantă – sala de spectacole. Moştenitorii care revendică teatrul sibian au vândut drepturile litigioase omului de afaceri sibian Ilie Carabulea.

„În 2004, Comisia de retrocedare a acordat moştenitorilor foştilor proprietari despăgubiri materiale. Statul român, însă, nu le-a a plătit, iar conform prevederilor Legii 10, moştenitorii au cerut retrocedarea în natură a clădirii”, spune Dorin Nistor, secretarul Primăriei Sibiu.

Teatrul sibian, la momentul naţionalizării, măsura doar puţin peste 700 de metri pătraţi. Acum, suprafaţa construită este de peste 2000 de metri pătraţi. „Este cerut înapoi spaţiul de unde începe sala de spectacol, până la oglinda scenei. Restul a fost construit ulterior”, spune Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca”.

Micile portiţe ale legii

Potrivit Legii 10 din 2000, în cazul unor imobile la care adăugirile ulterioare sunt de peste 50% din suprafaţa iniţială, statul acordă doar despăgubiri materiale. Aceasta a fost şi concluzia unei expertize tehnice comandată de Primăria Sibiu şi depusă în procesul cu cei care revendicau clădirea teatrului sibian. La contraexpertiză au apărut, însă, chichiţele legislative.

Emil Belaşcu, expert tehnic, a fost şi el consultat în acest dosar. „Celelalte clădiri construite ulterior nu au fost reglementate juridic. Nefiind reglementate juridic nu s-a întregit o unitate imobiliară pe temei legal. Nefiind întregită o unitate imobiliară, lucrurile trebuiau judecate secvenţial, pe fiecare imobil în parte. Fondul problemei este că averea a fost una şi aceeaşi cu cea revendicată şi nu a fost modificată în timp de Statul Român care şi-a dezvo