Japonezii au construit un detector-colos, într-un munte, şi au ajuns la concluzia că durata de viaţă a unui proton este mai mare de 10 la puterea a 33-a ani. Acum, europenii merg mai departe şi speră că norocul le va surâde lor. Un detector gigant, care ar putea fi montat în România, va observa dacă timpul de viaţă al unui proton este cuprins între 10 la 33 şi 10 la 35 ani, timp mult mai lung decât vârsta Universului.
1 /.
Unele estimări ştiinţifice arată că protonul s-ar putea descompune după un anumit timp. Dar, până acest lucru nu este dovedit experimental, vorbim doar de simple teorii. Aşadar, pentru a măsura viaţa acestei particule este nevoie de un detector gigant, pe care europenii îl fac dublu faţă de cel al japonezilor, Superkamiokande.
Decanul Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti, Profesor Alexandru Jipa, ne explică importanţa proiectului şi şansele ca acesta să se deruleze în România. De ce este important
Unificarea forţelor fundamentale
Dacă, la finalul experimentul, detectorul va observa că protonul se descompune, atunci s-ar valida Teoria Unificată a Câmpurilor (GUT - de la Grand Unified Theories) şi, implicit, păşim într-un nou tip de Fizică. Cercetările efectuate la acceleratorul de particule de la Geneva au oferit indiţii care susţin GUT, dar confirmarea experimentală lipseşte.
Profesorul Jipa explică: "În anul 1979, era clar că în natura există patru tipuri de forţe fundamentale: gravitaţională, slabă, electromagnetică şi nucleară (tare), ultima fiind cea mai puternică dintre toate”.
Pentru transmiterea fiecărui tip de interacţie există o cuantă de schimb specifică (de exemplu, fotonul pentru radiaţia electromagnetică). Pentru a unifica toate aceste forţe, este nevoie de o cuantă comună celor patru tipuri de forţe. În acel an, trei cercetători au primit Premiul Nobel
