Ruşi, canadieni sau investitori înregistraţi în paradisuri fiscale controlează, prin una sau mai multe subsidiare româneşti, zăcămintele de aur. Sursa: EVZ

În spatele scandalului generat de proiectul Roşia Montană, care a captat atenţia publică, o întreagă industrie de exploatare a resurselor auro-argintifere înaintează cu paşi mărunţi în zona Munţilor Apuseni.

Fie că este vorba despre foste mine de stat reactivate de investitori privaţi, fie despre proiecte de la zero, aurul va fi scos la lumină. Miza e mare, având în vedere aprecierea-record a aurului în ultima perioadă.

Peste 20 de localităţi din opt judeţe din vestul ţării - Caraş- Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare şi Maramureş - vor fi „scurmate” în căutarea metalelor preţioase. Cele mai multe proiecte, opt la număr, vizează judeţul Hunedoara, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Singura companie care are deja drept de exploatare în Hunedoara este Deva Gold, care derulează proiectul de la Certej. Dacă toate avizele necesare vor fi obţinute până la finele anului, producţia ar demara în 2012, iar exploatarea ar dura 16 ani, potrivit lui Nicolae Stanca, directorul companiei.

Proiectele altor cinci companii sunt în etape preliminare - de prospectare a terenurilor pentru identificarea potenţialelor resurse sau, mai avansat, de explorare (când se estimează deja dimensiunea zăcămintelor).

„Radem” tot acum?

În ciuda protestelor publice privind utilizarea cianurii şi a temerilor privind impactul potenţial asupra mediului, statul continuă să acorde permise şi licenţe în domeniu. Ultimele trei au fost date în 2009.

Procedeele de extracţie a aurului variază, deşi au la bază cianura. „Spre exemplu, la Roşia Montană, cât era la compania naţională Minvest, în iazul de decantare nu ajun