Toate minorităţile naţionale vor învăţa româna ca pe o limbă străină, iar istoria şi geografia României vor fi studiate în limba maternă, potrivit proiectului noii legi a educaţiei. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Ştefan cel Mare, Podu Înalt sau Mircea cel Bătrân vor rămâne netraduse în manualele minorităţilor. Limba română va fi predată ca una străină, în limbile materne ale etnicilor, după programe speciale şi după alte manuale. Aşa prevede proiectul noii legi a educaţiei, aflat acum pe masa parlamentului.

Mai mult, legea permite ca şi calificativele elevilor din clasele primare să fie traduse, astfel încât copiii maghiari, spre exemplu, vor primi calificativul „kielégít” în loc de „satisfăcător” şi „jól” în loc de „bine”.

În timp ce profesorii din zonele cu populaţie exclusiv minoritară consideră fireşti aceste prevederi, există voci care le contestă pe motiv că ar fi fost gândite special pentru cea mai numeroasă dintre minorităţi - cea maghiară.

Libertate şi pentru etnici

În opinia secretarului de stat pentru învăţământul minorităţilor, Kiraly Andras, măsurile luate prin proiectul de lege sunt însă corecte şi-i ajută, de fapt, pe elevii minoritari să înveţe mai bine limba română.

„Nu trebuie să se considere că am dat mai multă libertate minorităţilor, deoarece libertatea este una şi aceeaşi pentru toată lumea, indiferent de etnie. Probabil, vor exista voci care vor contesta acest lucru, dar sperăm că legea va trece în formula agreată de Ministerul Educaţiei”, a explicat acesta.

„Există prevederi care garantează libera dezvoltare a acestui tip de învăţământ. Limba română se va preda după programe şi manuale speciale, iar evaluările se vor face tot în baza acestor programe. În plus, în funcţie de specificul zonei, finanţarea pe cap de elev se va face cu un coeficient sporit pentru minorită