Vladimir Tismăneanu: „Marxismul este unul dintre cele mai importante mituri politice maniheiste ale istoriei contemporane”. Sursa: EVZ

Este un discurs fundamental al modernităţii care contrapune aşazisele forţe ale reacţiunii, barbarismului şi declinului celor care reprezintă progresul istoric. Marxismul promite salvarea prin intermediul distrugerii unui sistem perceput ca fiind bazat pe dominaţie, exploatare şi alienare.

În această viziune, proletariatul este mântuitorul omenirii sau, aşa cum a afirmat în tinereţe însuşi Marx - clasa-Mesia a istoriei. Marxismul a fost, înainte de toate, un proiect demiurgic fixat asupra distrugerii societăţii burgheze fundamentate pe respectarea şi protejarea proprietatăţii private. A urmărit să transceandă o societate presupusă a fi iremediabil reificată. Obiectivul era de a pregăti forţele sociale revoluţionare pentru confruntarea finală care urma să aducă cu sine „saltul din imperiul necesităţii în imperiul libertăţii”.

Pentru Marx, convingerea că Istoria este guvernată de legi a echivalat cu faptul că aceste legi pot fi cunoscute şi chiar „stăpânite”. Una dintre ideile centrale ale Manifestului este aceea a luptei de clasă. Primatul eliberării a făcut ca violenţa, sanctificată ca act purificator, să fie situată în inima proiectului marxist.

Mai târziu, leninismul a impus supremaţia par tidului-avangardă în condiţiile absenţei unui proletariat matur într- o Rusie subdezvoltată industrial. Filosofia bolşevică a propus opusul a ceea ce Marx a accentuat în scrierile sale din tinereţe, şi anume, dezvoltarea spontană a conştiinţei de clasă.

Aşa cum a arătat tânărul Georg Lukács, pentru Marx clasa revoluţionară, expresia istorică a conştiinţei nefericite, era încarnarea totalităţii, creeându-se astfel premisele pentru a ajunge la adevărul istoric suprem (coincidenţa subiect-obiect