După ce şeful statului s-a răfuit cu mogulii de presă prin declaraţii publice, ieri presa a devenit oficial ameninţare la adresa securităţii naţionale, această situaţie fiind consemnată într-un document oficial. Şi nu în orice fel de document, ci în chiar Strategia Naţională de Apărare elaborată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi trimisă Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare în sesiunea din toamnă.
La capitolul "principalele vulnerabilităţi ale României", în documentul adoptat de CSAT se menţionează şi "fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului".
Vulnerabilităţile" sunt definite în cadrul Strategiei ca "acei factori din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor", ameninţările la adresa securităţii fiind "factorii cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate". "Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important (...) vulnerabilităţile pot fi la fel de importante precum ameninţările", se mai precizează în strategie. Scopul acesteia este de a combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile menţionate în document, după inventarierea, prevenirea şi reducerea acestora.
Strategia Naţională de Apărare a fost trimisă Parlamentului spre aprobare, parlamentarii neavând însă posibilitatea, ca în cazul oricărei legi, să propună sau să adopte modificări. Aleşii pot fie să aprobe, fie să respingă documentul aprobat de CSAT.
Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, liberalul Teodor Meleşcanu, a explicat ieri pentru Jurnalul
