- Cultural - nr. 579 / 25 Iunie, 2010 "Cine are parinti, pe pamant, nu in gand....", versurile din cunoscuta poezie a lui Adrian Paunescu mi-au revenit in minte, asemenea unui lait-motiv, lecturand "Scrisoare catre urmasii mei", o "spovedanie" a poetului, aparuta in data de 21.06.2010, intr-un prestigios cotidian central. L-am cunoscut pe Adrian Paunescu in vremea studentiei mele, participand la un simpozion organizat de UASGR, cu reprezentantii cenaclurilor literare studentesti din toate centrele universitare. Evenimentul a avut loc in Sinaia. Acolo era prezenta toata generatia de poeti tineri (de atunci), inclusiv Adrian Paunescu si prima sa doamna, poeta Constanta Buzea. Cei doi se aflau in pragul nuntii, iar A. Paunescu ne-a chemat pe toti la eveniment, intr-un mod original: "Voi scrie pe toate indicatoarele de pe toti muntii: veniti la nunta mea!" Alta intalnire mi-a fost ocazionata de un spectacol de vara al Cenaclului FLACARA, organizat la Constanta, desfasurat pe scena uneia dintre cele mai frumoase gradini de vara. Pe parcursul catorva ore, am trait stari contradictorii, cauzate de Paunescu, cel care stia sa canalizeze reactiile spectatorilor si sa regizeze, in modul sau inconfundabil, derularea spectacolului in sine. Ca orice manifestare a Cenaclului, trebuiau luate masuri deosebite de protectie a celor prezenti, spectatori si artisti, deopotriva. De aceea, cei in drept au luat masurile ce le reveneau, pentru a preintampina evenimente neplacute. In cadrul dispozitivului instituit se aflau militari tineri, apartinand Batalionului de Securitate (actuala Jandarmerie), care isi indeplineau si misiunea, dar beneficiau, si ei, de bucuria urmaririi "pe viu" a spectacolului oferit de Mircea Baniciu, Mircea Vintila, de formatia "IRIS" si toti ceilalti artisti participanti. Conducatorul Cenaclului si-a dovedit, din plin, talentul ... Totusi, intr-unul din momente