Tratatul de la Lisabona "conturează o nouă arhitectură instituţională, însă nu înlocuieşte voinţa politică a liderilor europeni, necesară pentru transpunerea în practică a prevederilor acestui cadru esenţial de dezvoltare", a declarat ministrul Bogdan Mănoiu, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, în cadrul conferinţei "Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene", susţinute ieri la Palatul Parlamentului.
Decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, SNSPA, Iordan Gheorghe Bărbulescu, a explicat modul în care Tratatul de la Lisabona va reglementa funcţionarea Uniunii Europene în viitor şi a evidenţiat nevoia unei consolidări a coordonării între Statele Membre.
La rândul său, Răzvan Buzatu, consilier pe probleme de afaceri europene în cadrul Grupului de Economie Aplicată, a arătat că, în calitatea ei de stat membru al UE, România trebuie să îşi promoveze identitatea culturală şi a insistat asupra importanţei pe care o prezintă impactul cultural al unui act normativ adoptat la nivel european, alături de impactul politic, economic şi social. Nu în ultimul rând, Răzvan Buzatu a arătat că este important ca Uniunea Europeană să ofere lumii un model economic şi social, cuprinzător şi adaptabil la evoluţiile care se manifestă la nivel mondial.
C.P. Tratatul de la Lisabona "conturează o nouă arhitectură instituţională, însă nu înlocuieşte voinţa politică a liderilor europeni, necesară pentru transpunerea în practică a prevederilor acestui cadru esenţial de dezvoltare", a declarat ministrul Bogdan Mănoiu, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, în cadrul conferinţei "Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene", susţinute ieri la Palatul Parlamentului.
Decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Euro
