Cireşele dulci şi cele amare sunt doldora de substanţe nutritive. Ele ne întăresc sistemul imunitar şi ne ajută să luptăm împotriva bolilor cronice: obezitate, afecţiuni cardiace, hepatice, renale, cancer şi îmbătrânire prematură.
Analizându-se compoziţia, s-a observat că cireşele conţin vitaminele A şi C, vitamine din complexul B, dar şi săruri de potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, alături de microelemente cum ar fi zincul, manganul, cuprul, cobaltul şi de zaharuri. Datorită acestora, contribuie la întărirea oaselor, a dinţilor şi la regenerarea pielii. Unele soiuri de cireşe, colorate intens în roşu, conţin în plus multe flavonoide, substanţe care combat radicalii liberi.
Sunt diuretice şi antioxidante
Bolnavii de gută au mult de câştigat de pe urma unei cure cu cireşe. Potrivit unui studiu american, un consum zilnic de 200 g de cireşe coboară nivelul acidului uric în sânge. Alte studii efectuate în Australia dovedesc că polifenolii din cireşe stimulează producerea de insulină. De aceea, persoanele cu diabet de tip II beneficiază cel mai mult de efectul polifenolilor prezenţi în compoziţia chimică a cireşelor.
Pentru consumatorii de cireşe, riscul îmbolnăvirii de cancer de intestin este redus, în comparaţie cu persoanele care nu consumă cireşe. Aceasta este concluzia unui alt studiu efectuat pe şoareci, care a demonstrat că, la animalele hrănite cu cireşe, s-au dezvoltat mai puţine tumori şi de mărimi reduse. Mai mult, consumul de cireşe previne şi creşterea tumorilor mamare.
Sporesc atenţia distributivă
Cel mai cunoscut efect al curei de cireşe asupra sistemului nervos este seledativ. Cercetările efectuate la Oxford între anii 2006-2009 au demonstrat că o cură de 40 de zile cu 150 g de cireşe pe zi scade efectele stresului cu 40 la sută şi creşte atenţia distributivă.
Favorizează arderea grăsimilor
În pulpa c
