Unul dintre cele mai puternice branduri ale Clujului, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), nu este folosit la maximum de oraş. Specialişti în branding şi în comunicarea au organizat, aseară, la Turnul croitorilor, o dezbatere despre brandingul de oraş al Clujului.

Evenimentul organizat de sătpămânalul de cultură urbană Corso i-a avut ca invitaţi pe jurnalistul Cătălin Ştefănescu şi pe Aneta Bogdan, de la Brandient. „Brandingul unui oraş dureză mult, nu se poate face genunchi. Eu cred că ar trebui exploatată, la noi şi ideea de multiculturalism. E un bun de mare preţ, pe care l-am văzut mai mult vehiculat în discursuri, folosit exclusiv în sens politic”, a spus Cătălin Ştefănescu.

„TIFF-ul este un brand foarte puternic, e foarte pe val în Europa. Industria cinematografică poate construi branduri de oraş. Vezi Berlinul sau Cannes”, a spus, la rândul ei, Aneta Bogdan, deţinătoarea unui MBA (master in business administration) în domeniu. „Aveţi ceva ce nu vedeţi, încă: potenţialul TIFF-ului. Aţi putea să scoateţi mult mai mult din asta. Mi se pare sincer modest în Cluj. Dacă tot ştii că ai TIFF-ul, poţi face un hotel, de exemplu, pe tema cinematografiei, aşa cum este în Paris, în Düsseldorf, Copenhaga sau poate un restaurant deosebit”, a mai spus Aneta.

Strategii şi statistici

Potrivit strategiei de dezvoltare a oraşului, Clujul este perceput chiar de către cetăţenii săi în 45% din cazuri ca fiind un oraş universitar, 25% medical şi 15% investiţional. În acest context, un brand de oraş poate fi construit şi din branduri comerciale, despre care consumatorul să spună că sunt bune, de încredere, tocmai pentru că sunt din Cluj, au mai spus participanţii la dezbatere. „În Cluj mai bine aţi construi mai multe branduri, de diverse tipuri, de exemplu de divertisment, câteva branduri comerciale prin care să identificăm Clujul, să creă