„Strategia de Apărare a Ţării" întocmită de CSAT sub semnătura lui Traian Băsescu are puncte comune cu ideile care circulau la Cotroceni în mandatul lui Ion Iliescu.

Documentul plecat de pe masa CSAT spre Parlament în iunie 2010 enumeră la capitolul „vulnerabilităţi" alături de „politizarea excesivă a unor instituţii, la nivel central şi local", „corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului" şi „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora", împreună cu „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului".

În mai 2002, deci în timpul mandatului lui Ion Iliescu, presa publica un document intitulat „Strategia de contracarare a atacurilor la adresa imaginii ţării". Planul, elaborat cu concursul fostului Minister al Informaţiilor Publice condus de Vasile Dâncu şi urmare a avertismentului din ianuarie 2002 al fostului consilier prezidenţial, Ioan Talpeş că ar fi nevoie de o ripostă a autorităţilor în faţa atacurilor interne şi externe împotriva imaginii României, pornea de la ideea că statul român „poate fi ţinta unor atacuri de manipulare, de intimidare, de inducere în eroare şi de denigrare pe baza unor scenarii minuţios construite". El avertiza că „agresiunile informaţionale la adresa României pot viza factorii de decizie şi opinia publică, pe obiective politice, economice, militare sau de altă natură, deformând informaţia cu scopul compromiterii ciclului decizional". Proiectul ar fi fost probabil aprobat de CSAT dacă reacţia publică ar fi întârziat. Dar ea a fost vehementă. Presa ne-angajată politic, opoziţia şi reprezentanţii societăţii civile au protestat acuzând