După potop, colacul de salvare pentru pagubele produse îl reprezintă poliţa de asigurare, pe care prea puţini o au. Sălăjenii afectaţi de inundaţii vor fi despăgubiţi, cel mai probabil, dacă au asigurare pe locuinţele, culturile sau bunurile atinse de potop, deoarece se prevestesc slabe speranţe dinspre bugetele autorităţilor.

Din nefericire, însă, asigurarea locuinţelor nu a fost obligatorie până acum, şi nici nu a intrat în cultura „civică“, astfel încât mulţi din cei inundaţi sunt „buni de plată“.

Citeşte şi:

Constanţa: Stare de alertă în Delta Dunării

Apele au devastat luni 57 de locuinţe, 464 de gospodării şi anexe, 15 obiective social-culturale şi peste 1.800 de hectare de teren – arabil, fâneţe şi păşuni – în 27 de localităţi din Sălaj. Prefectul Vegh Alexandru afirmă că sursele din care se vor putea acorda despăgubiri pentru cei afectaţi ar putea fi identificate după finalizarea procesului de evaluare. „Am primit promisiuni de sprijin pentru decolmatarea lacului de retenţie a viiturilor din Zalău, iar pentru despăgubirea oamenilor vom vedea după evaluări. Acolo unde se va putea, se va rezolva pe plan local“, a precizat prefectul.

Primarii spun, însă, că bugetele locale nu ar suporta o astfel de cheltuială. „Nu există posibilitatea de a-i despăgubi în bani, sută la sută nu avem cum din bugetul de pe anul acesta. Doar dacă nu vin bani de sus, de la «împărăţie». Noi am putea eventual să îi ajutăm pe păgubiţi la unele lucrări, cu beneficiari ai Legii 416“, declară Marius-Daniel Borzan, primarul comunei Românaşi.

Dombi Attila, primarul din Sărmăşag, susţine de asemenea că bugetul local e cam mic. „Cu tot dragul am despăgubi, dar nu avem cum. Ne-ar părea bine dacă am avea fondurile pentru a decolmata rigolele înfundate acum de inundaţii“, adaugă Dombi. Pe de altă parte, primarul crede că oamenii ar fi trebuit să-şi