Distinsă cu mai multe premii canadiene, Madeleine Thien a primit de curând şi Premiul Festivalului Zile şi Nopţi de Literatură de la Neptun, ediţia a noua, 2010, ajungând acum şi în atenţia publicului larg de la noi. Cititorii pasionaţi au descoperit-o de anul trecut, la Bookfest 2009, când i-am prezentat romanul "Certitudini", a cărui apariţie o aşteptam deja după ce o descoperisem ca una dintre revelaţiile recente ale romanului din secolul XXI şi am avut surpriza să o găsesc selectată în colecţia "Raftul Denisei".

Madeleine Thien face parte din specia de scriitori care aparţin mai multor spaţii culturale, fără ca vreunul dintre ele să şi-l poată revendica absolut şi total, ori, mai cinstit spus, care îşi aparţin doar lor înşile. Face parte din aceeaşi familie cu Tash Aw ("Fabrica de mătase", Humanitas fiction, 2009) şi Tan Twang Eng ("Darul ploii", Editura Trei, 2010), pentru că vine dintr-o lume cvasinecunoscută pentru noi, Malaezia, dar se deosebeşte însă de amândoi prin depăşirea localismului şi a exotismului.

Biografia ei exterioară şi interioară este cumva simptomatică pentru secolul în care s-a născut şi cel în care scrie. Provine dintr-o familie mixtă, mama fiind malaeziană şi tatăl chinez, apelând la engleză ca limbă a comunicării, au pasionat-o de timpuriu dansul şi scrisul. A crescut la Vancouver, a studiat la University of British Columbia, a călătorit şi a trăit în mai multe locuri (Olanda, Canada). În 2000, Madeleine Thien călătoreşte în Indonezia şi aici recuperează fragmentele unui timp trecut, cu evenimentul ce nu s-a şters din memoria colectivă: ocupaţia japoneză.

Romanul "Certitudine" pendulează între locuri, timpuri şi lumi, iar personajele se află parcă într-o perpetuă căutare. Ansel, cel ce a pierdut-o pe femeia iubită, Gail Lim, porneşte într-o explorare care să-i lumineze neliniştile şi investigaţiile ei, Gail însăşi ajung